I.A.B-Creativ
BLOG
Ce este imprimanta 3d/ printarea 3d?
La o simplă căutare pe Wikipedia găsim:
"Imprimarea 3D este un proces de formare a unui obiect solid tridimensional de orice forma, realizat printr-un proces aditiv, în cazul în care straturi succesive de material sunt stabilite în diferite forme. Imprimarea 3D este, de asemenea, distinctă de tehnicile de prelucrare tradiționale, care se bazează în principal pe eliminarea materialelor prin metode cum ar fi tăiere sau de foraj ( procese substractive).“
“O imprimantă 3D este un tip limitat de robot industrial, care este capabil să efectueze acest proces sub control computerizat”
Ca și proprie definiție o imprimantă 3d este o mașinărie care transformă un filament din plastic într-o anumită piesă, figurină etc.
a. Filament din plastic
b. Printare 3D
După aceste definiții stufoase și să spunem și riguroase luate parcă dintr-un curs universitar să parcurgem împreună scurta istorie a printării 3D
Imprimanta 3D a fost inventată prima data de către inventatorul japonez Dr. Hideo Kodama la începutul anilor 1980. Dar din păcate nu și-a brevetat invenția;
Mai târziu în 1986 un american pe nume Chuck Hull care cerceta de asemenea această tehnologie a depus un brevet pentru această mașinărie;
1988- prima mașina SLA și anume SLA-250 și tot în același an Scott Crump a inventat Fused Deposition Modeling (FDM);
1992 Stratasys vinde prima mașină care funcționează pe baza modelării 3D și DTM vinde primul sistem de sinterizare cu laser (SLS);
1996-Termenul “Imprimantă 3D” a fost folosit pentru prima pentru a se referi la mașinile de prototipare rapidă;
Zece ani mai târziu în 2006 apare proiectul open source RepRap. Acesta
Are scopul de a dezvolta o imprimantă cu Auto-Reproducere. Vom detalia acest proiect intr-un articol viitor;
2008-prima versiune a Reprap a fost lansat și putea reproduce aproximativ 50% din propriile sale piese;
În 2010 Organovo Inc o companie de medicină regenerativă axată pe tehnologia bioprinting, a anunțat primele vase de sânge printate 3D.
Din 2009 după ce imprimantele 3D nu au mai fost folosite în zona industrială ci au fost accesibile publicului larg până în prezent domeniul printării 3D a cunoscut o ascensiune accelerată în zona de hobbye mai ales din cauza entuziaștilor în domeniu care au împins uneori limitele aducând mereu îmbunătățiri.
Exemplu de îmbinare a domeniului CAD (vezi articol precedent despre CAD) și a printării 3D
Așa a luat naștere și proiectul Prusa în 2012, proiect realizat de catre Josef Průša
Imprimanta Pusa i3 Evoluție
Prezent.
În prezent imprimantele 3D/mașinile de prototipare rapidă sunt foarte raspandite și accesibile prețul lor începând de la cateva sute de lei um ar fi modelele celor de la Creality sau Anet trecând pe la cateva mii de lei cum ar Prusa I3 apoi cele profesionale care sunt mai scumpe cum ar fi modelele de la Zortrax
Și pe parte software domeniul a evoluat foarte mult programele de generare G-code pentru imprimante și executare a acestuia sunt foarte prietenoase. Cateva exemple de software sunt: Cura Ultimaker, Slic3r/Prusaslic3r, Repetier Host s.a.m.d
Cura Ultimaker
Repetier Host.
Imprimantele 3D sunt răspândite de la industria aeronautică unde se printează anumite componente din cockpitul avioanelor până la utilizări casnice unde mai ales copii le folosesc pentru a-și printa jucării s-au chiar își ajută părinții cu printarea diverșilor suporți, instrumente etc
Cele mai răspândite imprimante 3D sunt cele care printează prin extrudare a plasticului (FDM), Cele ce printează cu rașina (SLA și DLP) și în industrie sunt folosite și cele cu pulbere (mai ales în printarea cu metal)
Concluzii.
Singura concluzie proprie despre aceste mașinșinării numite imprimante 3D care o am de ceva ani încoace cam de prin 2015 de cand am avut primul contact cu o astfel de imprimanta este aceea că “ O imprimantă 3D îți materializează gandurile la propriu”.